Știința, ca orice altă activitate umană, este supusă erorii, manipulării și fraudei, însă totodată știința este și un instrument auto-perfectibil. Asta înseamnă că nu e nici bună și nici rea, însă modul în care este ea folosită poate avea consecințe bune sau rele.
Partea întunecată a științei este cunoscută îndeosebi cercetătorilor, cadrelor universitare și tuturor celor care activează într-un domeniu asociat ei.
Însă, cum sună când înlocuim termenul „prost” cu definițiile sale?
Testarea realității reprezintă o serie de mijloace prin care noi oamenii încercăm să ne dăm seama dacă ceea ce experimentăm este rodul unei realități obiective și nu al trăirilor personale, subiective.
Cea mai simplă metodă de a vedea dacă o persoană poate distinge între realitate și proiecțiile sale mintale este aceea de a i se pune întrebări a căror răspuns îl cunoaște toată lumea: „În ce an suntem?”, „Cine este președintele țării?” etc.
Ca urmare a semnalelor apărute în mass-media și în online despre declinul pieței de carte din România, dorim să sensibilizăm opinia publică referitor la rolul pe care îl au librăriile (segmentul din piața de carte cel mai afectat de restricțiile de circulație impuse în starea de urgență) în viața noastră. În acest sens, redăm mai jos câteva amintiri, colectate de la diverși iubitori de carte:
„Eram aproape de-o șchioapa când am descoperit librăria din sat (în jur de opt anișori). Mă fermeca mirosul de acolo. Nici bine nu știam să citesc când ‘împrumutam’ bani din geanta mamei pentru a-mi cumpăra cărți. Să ne înțelegem: le cumpărăm fără să înțeleg prea multe, mirosul mă fascina. Doamna de la librărie se numea tanti Viorica. Și acum a rămas un mister cum de nu m-a întrebat niciodată ce fac cu cărțile pe care le cumpăr și de unde am bani. Acasă reușeam să strecor cărțile în biblioteca familiei fără probleme pentru că aveam surori mai mari…” (Cati Lazar)
De ceva ani circulă în online-ul autohton tot felul de articole-sperietoare cu titluri care mai de care mai bombastice, în care se face referire la telegonie: „Din nou despre TELEGONIE și IMPORTANȚA VIRGINITĂȚII” (2014), „Bebelușul poate semăna cu primul partener sexual al mamei, chiar dacă ea a rămas însărcinată cu alt bărbat! Cum e posibil?” (2015), „Telegonia: Primul partener din viața unei femei este tatăl genetic al copiilor săi” (2017), „Desfrânarea sexuală: aspectul științific al problemei prin prisma geneticii cuantice” (2018), „Telegonia explică legea leviratului, printre altele” (2018), etc.*
