CategoriesRubrica de Știință

„Bă, ești prost?”, sau cum putem evalua ceva ca fiind bun sau nu…

Însă, cum sună când înlocuim termenul „prost” cu definițiile sale?

  • „Bă, ești lipsit de inteligență, fără judecată / fără minte / nătărău / nerod / tont?”
  • „Bă, ești de calitate inferioară / lipsit de valoare?”
  • „Bă, ești neplăcut / nefavorabil / nenorocit?”
  • „Bă, ești nepriceput / nepregătit / neîndemânatic?”
  • „Bă, ești dăunător / neprielnic?”

  • Parcă mai bine, nu?
CategoriesRubrica de Știință

Comunicarea non-verbală

Odată cu impunerea izolării și distanțării sociale, ca măsuri de combatere a pandemiei Covid 19, o mare parte din oameni au devenit receptivi la a folosi tehnologiile de comunicare disponibile, ba mai mult au început să le testeze și limitele.

Fie că e vorba de munca de la domiciliu, de învățământul online, de evenimente culturale sau doar de a păstra legătura cu cei apropiați, comunicarea pare să se fi mutat pentru o vreme cu totul pe internet. Dar nu oricum… Mesajele text sau audio sunt deja modalități clasice, marele salt în această perioadă a fost spre comunicarea audio-video (video-chat), care deși exista alături de celelalte canale de comunicare, nu prea era agreată de mulți. La îndemână au fost platformele deja consacrate pentru comunicare: cele gratuite precum Whatsapp, Messenger, Duo – destinate grupurilor restrânse de utilizatori simultani, sau cele plătite precum Microsoft Teams și Zoom – destinate grupurilor medii și mari.

CategoriesRubrica de Știință

Testarea realității

Testarea realității reprezintă o serie de mijloace prin care noi oamenii încercăm să ne dăm seama dacă ceea ce experimentăm este rodul unei realități obiective și nu al trăirilor personale, subiective.

Cea mai simplă metodă de a vedea dacă o persoană poate distinge între realitate și proiecțiile sale mintale este aceea de a i se pune întrebări a căror răspuns îl cunoaște toată lumea: „În ce an suntem?”, „Cine este președintele țării?” etc.

CategoriesRubrica de Știință

Omul care a schimbat structura genetică a populației umane

Introducere

În 2002 Zerjal et al. au identificat în urma unui studiu populațional, efectuat pe markeri STR ai cromozomului Y, în regiunea Asiei, o linie genetică (un haplotip) cu o frecvență de ~8% în populația masculină pentru regiunea studiată, respectiv ~0,5% în populația masculină a întregii planete. Aceste procente reprezintă echivalentul a ~16 milioane de bărbați, sau altfel spus 1 bărbat din 200 este descendentul acestei linii. Din punct de vedere populațional, frecvența de regăsire a acestei linii genetice este considerată ca fiind foarte mare și deci nu poate fi rodul selecției naturale.

CategoriesRubrica de Știință

Cum ne ferim de SARS-CoV-2 și ce e de făcut în Starea de Urgență?

În ciuda bombardamentului informațional la care asistăm zilele acestea pe rețelele de socializare și în mass-media în legătură cu virusul SARS-CoV-2 și în ciuda nevoii personale de a mă distanța puțin de acest subiect, am totodată datoria civică de a pune o oarecare ordine și de a realiza o filtrare a informațiile care circulă în online, din perspectiva specialistului care știe cu ce se mănâncă contaminarea în genetica judiciară (și prin extrapolate cea virală).

Cea mai bună metodă de a vă feri de un virus care se transmite din secrețiile nazofaringiene, direct prin strănut ori tuse sau indirect prin obiecte purtătoare, este IZOLAREA.