Pornind de la premisa că orice categorie socială și orice profesie are dezaxații ei este oarecum firesc ca printre medici sau oamenii de știință să apară și indivizi cu tulburări de comportament sau cu grave probleme psihice. Dacă ți-ai luat doctoratul într-un domeniu al Științei sau ai terminat Facultatea de Medicină, nu garantează nimeni că nu poți la un moment dat să te îmbolnăvești mintal, ba mai mult nu garantează nimeni ca nu ești bolnav psihic de la bun început. Niciuna din aceste etape nu presupune și un control medical de specialitate. Ceea ce e oarecum grav, pentru că poți să faci mult rău chiar dacă în sinea ta ești bine intenționat. Acest control se realizează prin medicina muncii de abia atunci când absolvenții ajung să se angajează pe posturi fixe (cât de eficient este acestea, asta e deja o altă poveste). Cu alte cuvinte dacă ai trecut de etapa asta (cu sau fără puțin ajutor), poți să debitezi în spațiu public tot ce îți trece prin cap. În situații grave ești scos din Colegiul Medicilor sau ți se poate retrage titlul de doctor, dar asta durează mult și bine…
