În așteptarea unor studii populaționale genomice… o listă cu studii populaționale în care s-au folosit markeri genetici, efectuate pe teritoriul României. Articolele sunt împărțită în funcție de tipul sau localizarea markerilor – ADNmt, cromozomul Y și ADNn (listă în continuă dezvoltare):
Specia umană este alcătuită din populații, iar populațiile din indivizi. Organismul unui singur individ este compus din sisteme de organe și organe, care sunt compuse la rândul lor din țesuturi, țesuturile din celule, celulele din membrană, citoplasmă, organite și nucleu. În nucleu și în unele organite (mitocondrii) se găsește ADN-ul, care codifică pentru toate structurile amintite anterior și nu numai. ADN-ul la rândul lui este compus din patru tipuri de nucleotide. Nucleotidele… ei bine, putem merge tot așa până la atomi și dincolo de ei, dar nu ar avea rost pentru subiectul acestui articol. Totalitatea ADN-ului dintr-o celulă se numește genom. Cu excepția gemenilor monozigoți și a clonelor, în primele clipe de viață, toate organismele (superioare) au un ADN unic din punct de vedere al informației pe care acesta o codifică.
Introducere
În 2002 Zerjal et al. au identificat în urma unui studiu populațional, efectuat pe markeri STR ai cromozomului Y, în regiunea Asiei, o linie genetică (un haplotip) cu o frecvență de ~8% în populația masculină pentru regiunea studiată, respectiv ~0,5% în populația masculină a întregii planete. Aceste procente reprezintă echivalentul a ~16 milioane de bărbați, sau altfel spus 1 bărbat din 200 este descendentul acestei linii. Din punct de vedere populațional, frecvența de regăsire a acestei linii genetice este considerată ca fiind foarte mare și deci nu poate fi rodul selecției naturale.
Cam așa arată discursul meu de la TEDx Bucharest 2014. Pe scurt, am mâncat cuvinte, le-am pocit pe altele, am făcut pauze lungi, m-am bâțâit și m-am uitat întruna la ebook-ul ce-l țineam în mâna stângă. Ce-i drept, am avut foarte mari emoții, accelerate parcă și de faptul că am aflat în ultima clipă de o problemă tehnică, ce nu a permis desfășurarea celor 31 de idei pe prompter-ul aflat în podeaua scenei (motiv pentru care am fost nevoit să apelez la acel e-book), dar și a faptului că a trebuit să intru primul pe scenă înlocuind un alt speaker (o colegă de scenă) căruia i se făcuse rău (evident tot de la emoții). Pentru cei care nu vorbesc zi de zi pe o scenă, TEDx se adeverește a fi un eveniment foarte stresant atât pentru organizatori cât mai ales pentru speakeri.
Suntem un amestec de influențe latino-eleno-slave.
România face noi pași spre cunoașterea trecutului său genetic prin proiectul mtDNA.350RO. Inițiativa nu a venit de la noi, ci din Italia, dar cel care ține frâiele acestui proiect de mare importanță este Florin Stanciu, un tânăr cercetător genetician de la Institutul Național de Criminalistică care vorbește cu pasiune despre munca sa și despre uimitoarele mistere ascunse în genele noastre, pe cale de a fi dezvăluite grație noilor descoperiri științifice.
Cea mai veche probă de ADNmt de la un hominid are aproximativ 400.000 de ani.
