CategoriesGolem14Recenzii

Vegetal

Am plecat la drum cu această carte cărând după mine o grămadă de preconcepții. După o auto-evaluare sumară am conștientizat că ele își aveau izvorul în desenele animate stupide pe care le vizionam în copilărie (în lipsă de altceva), în care „vegetalul” era reprezentat de o plantă carnivoră care se comporta ca un șchiop feroce țopăind în stânga și în dreapta într-un pi… pardon ghiveci.

CategoriesPovestiriPublicații

Molima de trei zile

Această povestire a fost pentru mine un experiment. Am scris-o în timpul Festivalului SF de la Râșnov din 2014 în cadrul primului concurs de proză scurtă “Mihail Grămescu”. Tema din acel an a fost “Copiii salvează civilizația”, iar concursul consta în realizarea unui text SF cuprins între 3.000-10.000 semne, scris pe orice suport, corect din punct de vedere gramatical și cu termen de predare în ultima zi a festivalului. Juriul urma să fie format ad-hoc din organizatorul festivalul Eugen Lenghel și câțiva autori cu renume publicistic, care aveau să fie prezenți la festival și care alegeau să nu candideze la concurs. În realitate organizatorul nu știa cine o să vină la festivalul său și mai ales câți aveau să rămână până la sfârșit.

CategoriesDiverse

Ești neom!…

– Tu îți dai seama?… Tu!… Tu ai depășit granițele speciei din care faci parte!… Înseamnă ca tu… tu nu mai ești om!…

Afirmația de mai sus, ușor stilizată pentru a-i da un farmec aparte, nu e nici pe departe adresată într-un context care ar trebui să mă facă să fiu mândru de vreo abatere reală de la Homo sapiens sp.. E mai mult așa un fel de… „Du-te dracu’, că nu ești cu mine!” cusut cu ață roșie!…

CategoriesPovestiriPublicații

Trophonius Personal Genomics

Cochetam încă din liceu cu SF-ul însă nu am avut curajul să-mi fac publice textele. Asta până într-o zi când, inspirat fiind de o conferință la care am participat în București, m-am apucat și am scris cum văd eu viitorul din perspectiva descoperirilor din domeniul Genomicii și așa s-a născut povestea Throphonius Personal Genetics, pe care într-un exces de „hai să vedem ce iese din asta”, am trimis-o la singura revistă online pe care o cunoșteam atunci – Revista Nautilus a editurii Nemira.