Ridicarea topografică

Ridicare topografică numită de specialiști și „planul de situație planimetric și altimetric” reprezintă (conform informațiilor primite într-o ofertă) produsul topo-geodezic (planul de situație) rezultat în urma procesului de măsurare, compensare a măsurătorilor și redactării. Planul conține elemente planimetrice: limite cadastrale, construcții permanente și temporare, drumuri, alei, trotuare, elemente ale rețelelor edilitare subterane și supraterane, elemente de vegetație și hidrografie și elemente altimetrice (altitudini ale punctelor măsurate, puncte cotate pe terenul natural, înălțimii caracteristice ale elementelor măsurate și curbe de nivel generate în situația în care declivitatea terenului este pronunțată).

Cu alte cuvinte, vine un nene și îți măsoară terenul asemănător cu trasarea limitelor cadastrale, însă, de data asta măsurătoarea se face în mai multe puncte și așa cum reiese și din definiția de mai sus sunt descrise principalele elemente existente pe (, vegetație, etc). Cu cât sunt mai puține cu atât e mai ușor de făcut.

Atenție mare când cereți oferte de preț pentru proiectul dvs.. Majoritatea firmelor care se ocupă cu astfel de măsurători au pentru acest serviciu un tarif situat în jurul sumei de 1500 lei (la data scrierii acestui articol) plus 500 lei și taxele aferente dacă ridicarea topografică trebuie înscrisă în cartea funciară a imobilului. Însă, aceste tarife sunt specific construcției unei casă sau echivalent. Dacă, însă, sunteți unul ca mine căruia i s-a cerut în Certificatul de Urbanism o ridicare topografică doar pentru săparea unui puț și racord la energie electrică (fără înregistrarea în cartea funciară), aveți răbdare până dați de o firmă sau un care chiar vă citește certificatul de urbanism (pe care îl veți atașa la cererea de ofertă) și vă va da un preț rezonabil. La mine cea mai mică ofertă a fost în valoare de 600 lei și asta pentru că topograful a înțeles din prima despre ce e vorba.

Măsurătorile au durat vreo 3-4 ore, iar după o săptămână am obținut de la topograf un Plan de situație cu zonele mai înalte sau mai joase ale terenului. Așa am aflat și unde ar bălti apă dacă ar ploua mai tare, lucru pe care l-am intuit parțial prin observarea consistenței solului atunci când am plantat gardul viu (plouase în perioada aia și am dat peste zone uscate dar și peste zone umede, spre mocirloase), dar și o abatere de câțiva cm a gardului față de un reper, insesizabilă cu ochiul liber.

Lasă un comentariu