Perturbarea echilibrului climatic

O parte din semenii noștri, în frunte cu fostul președinte american Donald Trump, au un fel de fractură de logică când aud de încălzirea globală, motiv pentru care, poate atunci când ne referim la efectele speciei umane asupra climei planetare, sintagma „încălzire globală” ar trebui înlocuită cu cea din titlul acestui articol.

– Cum adică se încălzește clima când eu văd că ninge în aprilie?

Cam așa simplifică unii lucrurile perpetuând unul din miturile despre încălzirea globală și anume că evenimente izolate local sau temporal reflectă ceea ce se întâmplă și la nivel planetar, de mulți ani.

Și ceea ce mi se pare personal deranjant la acest mod de gândire este faptul că nu oferă vreo explicație plauzibilă pentru evenimentele conexe precum decalarea anotimpurilor sau a modificării lor, pentru apariția tornadelor în Europa (în Cehia a avut loc cea mai recentă, dar au fost semnalate și prin România), pentru temperaturile pozitive record în Canada (zona cunoscută ca fiind rece) sau despre toate grozăviile făcute de vreme în ultimul an.

Clima unei planete este un fenomen complex, care depinde de o mulțime de factori, cei mai mulți naturali: radiația solară, raport mare-uscat, existența curenților marini, existența curenților de aer etc. La toate acestea se mai adaugă și activitatea speciei umane, odată cu revoluția industrială care a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Pământul suferă schimbări climatice periodice. În trecut, au avut loc până acum patru epoci glaciare majore. Acestea constau în perioade în care condițiile sunt mai reci decât în mod normal, separate de perioade interglaciare în care are loc o încălzire globală. Creșterile gazelor cu efect de seră, cum ar fi activitatea vulcanică, pot crește temperatura globală și pot produce o perioadă interglaciară. Cauzele care duc la perioade glaciare includ pozițiile continentelor, variații ale orbitei Pământului, modificările activității solare și vulcanismul.

În momentul de față noi ne aflam într-o perioada interglaciară, una poate mai scurtă pentru că activitatea speciei noastră accelerează încălzirea globală. Problema în sine nu e că suferim o încălzire globală, ci de faptul că aceasta face ca vremea să fie impredictibilă pe intervale de timp din ce în ce mai mici, ceea ce se traduce prin tot felul de pagube materiale și pierderi de vieți omenești.  Pe de altă parte adevăratele probleme de supraviețuire vor apărea abia la sfârșitul acestei perioade. Iar sfârșitul este mai apropiat sau mai îndepărtat în funcție de activitatea noastră și de deciziile pe care le luăm la nivel de specie.

Și noi, dar și majoritatea celorlalte specii pe care le cunoaștem, o ducem cel mai bine în perioadele interglaciare… E un fel de echilibru, un calm în care reușim să prosperăm după ce supraviețuirea ne este pusă la încercare. Iar noi ne cam batem joc de echilibrul climatic actual.

Cum spunea un meteorolog la un post de radio local… Întrebat dacă mai putem opri încălzirea globală acesta a spus că NU, dar că putem câștiga timp pentru a ne adapta noilor condiții.

Și ca să va dau un exemplu, credeți că cei din Canada, care au experimentat aproape 50 grade Celsius aveau aere condiționate sau că acolo unde ninge, după zeci de ani de zile, locuințele sunt dotate cu calorifere sau încălzire prin pardoseală?  Din cauza caniculei, peste 130 de incendii de vegetație au izbucnit în Canada, iar Lytton, localitatea unde s-au înregistrat temperaturile record a ars aproape în totalitate.

  • Ne paște așadar o lungă perioadă cu vreme instabilă, cu furtuni și extreme climatice. Poate mi se pare mie dar 2021 este un an în care începem să vedem efectele încălzirii globale cam peste tot iar lucrurile nu se vor liniști prea curând.

    Comisia Europeană conștientizează riscurile și ia niște măsuri care înainte păreau ficțiune. Atâta timp cât societatea noastră se bazează pe consum și profit nu putem ieși din ciclul vicios al dezvoltării care aduce cu sine poluarea.

    De pildă, se știe că o activitate umană care duce la creșterea gazelor de seră, subțierea stratului de ozon, pătrunderea radiațiilor și în final încălzirea climei este cea de transport (local, național sau internațional). Dacă vrei să-ți cumperi acum un automobil, vei observa că piața mașinilor SH este saturată de mașini cu motoare mari, de 1,4-2 litri, majoritatea diesel (euro 4 sau 5), importate din vest, unde oamenii se pare că au înțeles mai repede cum stau lucrurile și încearcă să scape de ele pentru că sunt poluante. Dacă în schimb vrei să îți cumperi o mașină nouă, vei observa că multe mașini au motoare mici și nu prea mai găsești diesel, decât poate folosind tehnologia BlueLine (care se bazează pe un aditiv care se adaugă în motorină pentru a o face mai puțin poluantă). Pe de altă parte găsești mașini hibrid sau electrice și beneficiezi de tot felul de scutiri (vouchere la achiziționare, scutire de impozite, parcări gratuite etc), dacă alegi una din această gamă. Iar asta se datorează în mod firesc faptului că suntem în UE și trebuie să jucăm după regulile comunitare, în ciuda faptului că unii văd și în creșterea prețului la combustibilii fosili o conspirație menită să ne facă să trecem toți la mașini electrice.

    Lumea se pregătește de schimbare în Europa, și cum spuneam, Comisia Europeană vrea să interzică din 2035 comercializarea de autovehicule propulsate cu ajutorul motoarelor pe motorină și benzină. Schimbări sunt și în alte domenii în afară de industria auto.

    Dar asta se întâmplă în Europa, în rest marii poluatori ai planetei rămân reticenții la schimbare întrucât asta echivalează cu reducerea profitului. Problema majoră e că folosim aceeași planetă și poluarea unora afectează și pe cei care aleg să nu mai polueze.

    Apoi mai e un aspect… Când toată agoniseala de-o viață a unui om se duce pe apa sâmbetei, într-o vară ploioasă, și acesta rămâne doar cu hainele pe care le avea pe el când s-a salvat din calea apelor, simte pe propria piele efectele schimbărilor climatice. Poate va înțelege asta și va schimba în stilul său de viața… sau poate nu și în nemernicia lui s-ar putea să zică că a fost de fapt mâna lui D-zeu ce l-a lovit, pentru că nu s-a dus mai des pe la biserică și va continua să-și arunce gunoaiele pe unde apucă, să conducă o mașina adusă din Germania care scoate fum ca dintr-un furnal, să participe la defrișare pădurilor și tot felul de alte activități „inconștiente”. Apoi, când un eveniment meteo îi afectează vreunui bogătaș una din sutele de reședințe și el se urcă bine-mersi în elicopter și privește de la înălțime dezlănțuirea naturii… prea puțin îi pasă că și-a pierdut reședința, cu banii pe care îi face din afaceri poluante își mai construiești încă vreo trei pe același loc. Ce vreau sa spun cu aceste exemple e că percepția modificărilor climatice mai ține și de educație dar trece și prin stomac. Oamenii săraci nu prea au de ales iar cei bogați, care chiar pot schimba ceva, nu sunt afectați prea tare schimbările bruște ale vremii, ei sunt la adăpost și chiar își permit să nege dovezile aduse de Știință în acest sens.

    Evenimentele meteorologice istorice din 2021, cum ar fi inundațiile din Germania, Belgia și China, valul de căldură din SUA și incendiile din Canada, nu s-au regăsit în predicții și poate că ideea lui Tim Palmer, profesor și cercetător în fizica climei la Universitatea Oxford, de a înființa un centru global pentru modelarea schimbărilor climatice, care să găzduiască și un supercomputer ce poate depozita și procesa o cantitate extrem mare de date, nu e chiar atât de rea.

    Vom câștiga și această luptă… Vom supraviețuii și încălzirii globale și unei viitoare perioade glaciare. Nu toți din păcate. Vom ieși puțin sifonați din trântă cu Natura, dar totodată vom realiza poate că e spre binele nostru să fim mai cumpătați cu resursele naturale… Să nu mai fim atât de lacomi și de egoiști… Pentru că știți care e adevărul?… „fractura aia de logică” de care aminteam la început este de fapt o negare… O distorsionare a realității pentru obținerea unui profit personal sau a unor grupuri de interese care nu au nici-o legătură cu „binele comun” sau cu moștenirea pe care o lăsăm următoarelor generații.

    Resurse

 

Articol publicat în Revista online SF&F Galaxia 42 – Nr.19/2020

Lasă un comentariu