Gândăciuni #4

Mă tot întreb de la o vreme cum poate fi înlăturată, înlocuită sau îmbunătățită, în scris, bariera senzorială. În teorie este menționat faptul că o povestire este cu atât mai intensă cu cât scriitorul face apel la cât mai multe simțuri din cele cinci de baza prezente la specia umană: văzul, auzul, mirosul, gustul și cel tactil. În practică, depinde foarte mult și de cititor. E suficient să amintești de simțurile de bază (într-un context familiar), ca cititorului să trăiască în sinea sa proiecția personală… a ceea ce citește… Cititul presupune până la urmă un anumit nivel de empatie.

Pe de altă parte Stephen King (dacă îmi amintesc eu bine) spunea despre scris, că este o formă de telepatie – iei ideile din capul unui om, le pui pe hârtie și apoi le bagi în capul altui om.

Transferul nu e tocmai fidel pentru că fiecare apelează la o traducere proprie… la un dicționar construit din clipa în care s-a născut (experiența de viață), ceea ce în sine rează unele probleme de comunicare… Uneori, una a vrut scriitorul să spună, altceva i-a ieșit în scris și în final altceva s-a înțeles.

Când lucrurile se complică… traducerea asta devine atât de subiectivă încât… încât mă întreb dacă scrisul este suficient?…

Mai jos sunt două e s pe care le dau ca exemplu pentru acele situații care pot crea dificultăți de „transmitere” a unei idei sau stări de fapt

Ce vezi/auzi? –> Cum ai descrie oral sau în scris ceea ce vezi/auzi? –> Ce înțelege sau cum își imaginează cel care te ascultă/citește?

Asinas – Jennifer Townley – 2015 from Jennifer Townley

as·phyx·i·a from Maria Takeuchi

Interesant și complicat de transmis ceea ce simți prin văz și auz, nu?… Dar dacă ți-aș spune că toate componentele din primul angrenaj și punctele din al doilea sunt făcute din bezele, miros a vanilie și au o textura moale ca de gumă de mestecat?…Descrierea inițială devine incompletă și deloc exactă.

Realitatea e multisenzorială. Cinematografia e bisenzorială. Muzica e monosenzorială. Iar literatura/scrisul… e un fel de interpretare, unde organul de simț e… imaginația fiecăruia.

Lasă un comentariu