Despre Râsul carpatin

Pentru mine râsul din țara noastră, timp de mai bine de trei decenii, a fost o făptură aproape fantomatică. Știam că asemenea Pisicii sălbatice (Felis silvestris) ar putea teoretic să trăiască în pădurile din România, să zicem în zonele mai izolate. Și pentru că nu prea am avut acces la raportări serioase privind habitatul și întâlniri cu astfel de feline, am presupus că specia a dispărut de la noi.

Asta până în 2019 când doi retardați din Bunești, județul Brașov au dovedit contrariul și asta în cel mai rău mod cu putință, adică chinuind și omorând un pui de râs. M-a întristat profund această știre și sper ca acești indivizi să dea socoteală în fața justiției pentru fapta lor, mai ales că râsul este specie protejată în România încă din anii ’30. În general, puii de râs sunt vulnerabili și au o rată de supraviețuire de 50% în primii doi ani de viață.

Râsul carpatin (Lynx lynx carpathicus) este o felină de talie medie (cea mai mare felină de la noi și al treilea mare prădător după urs și lup) care se caracterizează prin faptul că are o coadă scurtă, smocuri de păr negru pe vârfurile urechilor, labe mari, căptușite pentru mers pe zăpadă și mustăți lungi. Blană este deasă și moale – culoarea de bază e maro deschis – roșiatic, ocazional mai închisă la culoare pe spate decât pe laterale, alb-gălbui pe abdomen și piept; prezintă pete caracteristice cu o distribuție și densitate specifice fiecărui individ. Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat. Ca adult are peste un metru lungime, aproximativ 70 cm înălțime și o greutate de 18-30 Kg. Este foarte agil, iute, inteligent și curajos ceea ce îl ajută să fie un vânător neîntrecut.

Termenul „râs” este de origine slavă și nu are nicio legătură cu verbul „a râde”. În schimb termenul „lynx” are origine greacă și semnifică „lumină, luminozitate” cu referire la luminiscența ochilor acestora atunci când reflectă lumina.

Râsul este de obicei solitar. Împerecherea are loc la sfârșitul iernii și o dată pe an femela dă naștere la 1-4 pui. Tinerii rămân cu mama încă o iarnă, în total vreo 9 luni, înainte de a se muta pentru a trăi singuri ca tineri adulți. Râsul își creează bârlogul în crăpături sau sub margini de stâncă. Se hrănește cu o gamă largă de animale, de la căprioare, capre negre, oi și vulpi până la iepuri, pești, veverițe, șoareci și păsări.

Conform WWF România sunt peste 1200 de râși în țara noastră, peste 2700 în lanțul carpatic și peste 9000 în toată Europa, iar anul acesta National Geografic anunța într-unul din articolele sale că:

primul program de monitorizare cu metode științifice, cantitative a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpații Meridionali s-a încheiat cu succes: în Făgăraș trăiesc 23 de adulți și nouă pui de râs.

Când vine vorba de particularitățile râșilor, dacă se știe, spre exemplu, că smocurile de păr din vârful urechilor îi ajută în detectarea precisă a prăzii (iar în lipsa lor animalele au probleme în timpul vânării), când vine vorba despre motivul pentru care râsul este singura felină mare cu coadă scurtă, părerile sunt împărțite în două mari tabere. Prima tabără consideră că e vorba de o mutație care s-a fixat de-a lungul timpului în specie și care nu a afectat în vreun fel capacitatea de supraviețuire a acesteia. A doua tabăra consideră că lipsa cozii este rodul selecției naturale, conferind speciei un oarecare avantaj și o adaptare la stilul său de viață: râsul trăiește predominant la sol (și nu în copaci sau pe stânci ceea ce o coadă lungă ar fi ajutat la păstrarea echilibrului), condiții în care o coadă lungă ar putea speria prada în momentul vânării (care de obicei se realizează prin ambuscadă și nu prin fugărire), știut fiind că majoritatea felinelor au tendința să-și miște coada când stau la pândă.

Cele mai vechi fosile ale unui râs, sunt estimate a avea patru milioane de ani și au fost descoperite în Africa. Strămoșul comun al tuturor speciilor de râs este Lynx issiodorensis, a cărui distribuție acoperea aproape toată emisfera nordică. Acesta a evoluat în Râsul roșcat (Lynx rufus) în America de Nord, Râsul iberic (Lynx pardinus) în Europa și Râsul eurasiatic (Lynx lynx) în Asia. Ulterior, Râsul eurasiatic a colonizat Europa, unde a înlocuit Râsul iberic în aproape tot arealul, cu excepția peninsulei Iberice. Râsul carpatin este o subspecie a Râsului eurasiatic (Lynx lynx).

Referințe

Articol publicat în Revista online SF&F Galaxia 42 – Nr.12/2020

Lasă un comentariu