Avizul Tehnic de Racordare la rețeaua electrică

Enel… acest distribuitor de energie electrică care te face cu capul…

Am mai menționat în câteva rânduri cât de greu e să relaționezi cu acest mamut plin de reminiscențe comuniste.

Așadar, pentru a mă putea racorda la rețeaua de energie electrică, după ce am obținut autorizația de construire, a trebuit să depun la Enel documentația pentru un Aviz Tehnic de Racordare (ATR), în care sunt detaliate costurile de branșare și prin care ți se dă (sau nu) acordul să te branșezi ca și consumator casnic, la puterea pe care o ceri când depui actele și pe care o calculezi în funcție de ce consumatori ai.

(Dacă nu te interesează aventura mea cu Enel și vrei să știi doar costurile, mergi la finalul articolului…)

Pasul 1: am depus documentația online din contul meu MyEnel. Aceasta se poate depune și trimițând actele la adresa de e-mail: contactee.ro@enel.com

Documentația a constat în (lista completă a actelor și a situațiilor posibile o găsiți aici):

  1. Cerere pentru obținerea avizului tehnic de racordare;
  2. Mandatul gratuit pentru realizarea demersurilor necesare pentru racordarea consumatorilor la rețelele de interes public,
    inclusiv încheierea contractului de distribuție;
  3. Avizul de amplasament/acord unic în copie;
  4. Studiul de soluție pentru racordarea la rețeaua electrică, dacă a fost elaborat;
  5. Datele tehnice și energetice caracteristice locului de producere sau de consum al utilizatorului;
  6. Certificatul de urbanism în termen de valabilitate, în copie;
  7. Planul de situație la scară (1:500, 1:1000), cu amplasarea în zonă a locului de producere/consum, vizat de emitentul certificatului de urbanism, ca anexă la acesta, pentru construcțiile noi sau pentru construcțiile existente care se modifică, în copie;
  8. Autorizația de construire a obiectivului, în termen de valabilitate, în copie, în situația în care se solicită racordarea unei organizări de șantier;
  9. Actul de identitate, în copie;
  10. Actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosință asupra terenului.

Cu alte cuvinte referitor la punctul 8 poți obține ATR și fără autorizație de construire dacă vrei să te racordezi permanent și dacă vrei ca lucrurile să meargă mai repede/în paralel cu obținerea autorizației.

Pasul 2: am primit pe e-mail o confirmare cu un număr de înregistrare a solicitării mele

Pasul 3: am primit pe e-mail o factură pentru taxa de emitere a ATR-lui în valoare de 83,30 lei.

Pasul 4: am plătit factura

Pasul 5: primesc după două săptămâni un telefon de la un inginer care s-a deplasat la teren. Acesta dorea să afle cu exactitate unde se află terenul și cam unde aș dori să fie amplasată cutia contorului (acum contoarele se pun la limita proprietății, ca să fie mai ușor de citit). I-am oferit toate datele necesare. Mi-a confirmat că a identificat terenul.

Pasul 6: după aproape 30 zile primesc un e-mail automat (la 12 noaptea) că ATR-ul meu e gata și că trebuie să merg să-l ridic !!!de la agenția la care l-am depus!!! (eu depunându-l online).

Pasul 7: sun la dispeceratul Enel și vorbesc cu dispecerul 1. Îi explic situația și îl rog să-mi transmită ATR-ul în format electronic. dispecerul 1 îmi spune că nu-l vede în sistem și că mai bine încerc să sun luni (era vineri) la ei, poate îl urca cineva până atunci în sistem.

Pasul 8: revin luni cu un telefon. Îmi răspunde dispecerul 2 care se rățoii la mine că el nu are cum să-mi dea ATR-ul în format electronic și că trebuie să ridic originalul de la agenția de pe/de la „Muncii”.

Pasul 9: mă duc la Piața Muncii, dar nu găsesc nicio agenție Enel în zonă, așa că sun iar la dispecerat. Dispecerul 3 îmi confirmă că nu există nicio agenție la Muncii (aveam să aflu pe urmă că a existat una cândva dar a fost desființată). Îl rog atunci pe acesta să se uite încă odată în sistem unde se afla ATR-ul meu, în original (poate nu am înțeles eu corect prima oară cu „Muncii” ăla). Dispecerul 3 îmi spune că nu mă poate identifica în sistem pentru ca nu le merge aplicația și să încerc mai târziu. Eu vorbeam din mașină, nu puteam sta la nesfârșit pe avarii.

Pasul 10: caut pe harta Bucureștiului cea mai apropiată agenție de terenul meu (nu era departe de Piața Muncii) și mă duc să-mi încerc norocul acolo. Ajuns la agenție un paznic atotștiutor mă trimite la plimbare pe motiv ca nu le merge aplicația/sistemul. Îi spun că știu asta dar o întrebare pusă cuiva din interior nu strică. Deși nu mă lăsa să intru de capul meu în agenție (din motive de pandemie), nesimțitul mă pune să-l aștept să-și termine țigareta. Intră apoi în agenție și iese după 5 minute să-mi ceară buletinul. Așa cum am intuit „aplicația care nu le mergea” lor nu avea legătură cu avizele. După încă 5 minute îmi înmânează o copie xerox după ATR-ul meu. Am plecat pe fugă căci parcasem pe locul unui moș, care făcea spume lângă mașina mea.

Pasul 11: acasă observ ca ATR-ul era scanat prost cu marginea inferioara la unele pagini lipsă sau ilizibilă.

Pasul 12: încerc să dau de urma originalului. Sun iar la dispecerat a doua zi. De data asta sistemul le-a mers iar dispecerul 4 îmi spune că nu vede (în sistem) agenție unde se afla (deși Dispecerul 2 era convins ca se afla la „Muncii”, întortocheate mai sunt ițele acestui sistem).

Dispecerii cu care am vorbit fie că erau bărbați sau femei, munceau de acasă. De unde știu? Pai la fiecare se auzea pe fundal câte ceva – la unul se auzea pe fundal copii, la altul cineva tăia cu flexul și tot așa… Și ce am mai observat e ca fiecare dispecer suferea de un soi de necunoaștere, aiureala sau neatenție, de la caz la caz… Bănuiesc că atunci când meșterul îți taie gresia în baie sau copiii te trag de păr că le e foame îți cam vine să-l trimiți în mă-sa pe ăla care te deranjează cu telefonul chiar dacă în condiții normale ăsta e jobul tău de zi cu zi…

Pasul 13: pentru că încercam să mai vorbesc cu încă un dispecer și pentru că nu mai prindeam deloc linie (poate am prins eu o perioadă mai aglomerată sau poate după X apeluri sistemul te ține minte ca potențial reclamagiu și te pune pe așteptare pentru a da o șansă și altor clienți) am încercat să vorbesc cu un dispecer pe chat-ul de pe website-ul lor. Dispecerul 5 mi-a recomandat să trimit un e-mail la adresa contactee.ro@enel.com și să cer acolo copie electronică, că el nu are acces la avize. Nici n-am mai apucat să zic ceva că mi-a închis brusc chat-ul „în nas”. De obicei conversațiile pe chat către anumiți furnizori se termina cu „Vă mai pot ajuta cu ceva?”, sau „Să aveți o zi buna!…”. Nu și la Enel…

Pasul 14: am trimis e-mail la adresa indicată.

Pasul 15: pentru că apucând pe calea e-mail-ului eram convins că voi primi un răspuns de abia după 30 de zile, am mai încercat odată la Dispecerat cu număr ascuns. Dispecerul 5 părea mai ancorat în realitate. El s-a arătat șocat de e-mail-ul în care eram invitat să-mi ridic ATR-ul de la o agenție de vreme ce l-am trimis online. în sfârșit cineva care mă înțelegea… Însă, nu putea să-mi dea ATR-ul și nici să-mi spună unde este originalul pentru ca accesul ei  la zona de avize era limitat (ok se confirma ceea ce aflasem de la alți dispeceri), dar că nu am nevoie de el și că o copie pot obține de la orice agenție Enel (lucru pe care îl făcusem deja, intuitiv).

Pasul 16: am trecut pe la agenția de la mine din cartier în speranța că primesc măcar o copie mai bună a ATR-ului. Erau acolo câteva rânduri la final de pagină cu articole care lipseau, dar cu care eu trebuia să fiu de acord. Surpriza!… Agenția din cartier era în curs de reamenajare și nu mai lucra cu publicul.

Pasul 17: am mers la o agenție apropiată. Din motive de pandemie acolo nu se intra decât cu programare. Aveam lecția deja învățată de la ultima mea întâlnire cu un paznic Enel atotștiutor – le-am spus paznicilor (căci aici erau 2) că am doar de ridicat niște hârtii, le-am dat buletinul și după 10 minute mi-au adus ATR-ul, la fel de prost scanat și fără anexe.

Pasul 18: am renunțat la ideea de a obține originalul, am renunțat să mă mai intereseze și de articolele alea care lipseau la sfârșit de pagină, însă mi-au venit dracii după ce am studiat anexele și am observat că inginerul care îmi făcuse planul de situație îl greșite punând pe el coordonatele și forma terenului unui vecin care își făcuse și el racord, undeva în vară. Cu alte cuvinte, daca dl. inginer știa că dă copy-paste la ultimul plan de situație făcut în zona, la ce cacao m-a mai sunat să mă întrebe unde e localizat terenul meu (să nu mai spun că din actele trimise la Enel ar fi trebuit să-ți dea seama și singur, dar cine se uite pe acte, să fim serioși!..).

Pasul 19: am contestat ATR-ului (se poate contesta în 30 de zile) pe motiv ca planul de situație nu corespunde cu realitatea (daca se ținea cont de el, vecinul și-ar mai fi făcut un branșament pe banii mei și eu probabil niciunul) și pe motiv de ilizibilitate a unor zone din copia primită, trimițând un e-mail la adresa de mai sus.

Pasul 20: după alte 30 de zile am primit același ATR, în format electronic, cu marginile complete, dar tot fără anexe și cu răspunsul că încadrarea într-un plan de situație e doar !!!orientativă!!! și că racordul se va face fizic la limita proprietății mele. The End.

În fine… Partea și mai interesantă sunt costurile. Branșamentul propriu zis – adică săpat o groapă în drum, tras cablu jumătate de metru până la gard și montarea cutiei cu contor, costa 4622 lei (plus niște costuri suplimentare de tipul soclu de ciment repararea drumului (daca e cazul) etc.). La asta se adaugă și despăgubirea vecinilor în valoare de 8361 lei, de unde reiese că pe mamutul Enel îl doare fix în pix în a investi în mărirea rețelei și o face pe spinarea oamenilor. Dacă nu aveam un vecin cu terenul situat la celălalt capăt al străzii (unii îl consideră curajos, alții nebun),  care a tras curent, în zona, de capul lui, nimeni de pe strada unde am terenul nu ar fi avut acum curent. Poate nici nu s-ar fi dezvoltat la nivelul la care este acum (oamenii cumpăra terenuri cu utilități iar curentul electric este una aproape vitală – vezi mai multe despre asta aici).

Vestea bună este aceea că în 2020 a fost adoptată Legea nr. 290/2020, care prevede printre altele că:

recuperarea costurilor de racordare, inclusiv proiectare, se realizează cu amortizare accelerată într-o perioadă de 5 ani, prin tarifele de distribuție, în conformitate cu reglementările Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei”

Legea a intrat în vigoare la 19 decembrie 2020, dar pentru punerea ei în aplicare ANRE trebuie să emită niște norme… iar asta mai durează. În lipsa acestora nu știu dacă eu mă voi încadra sau nu, de vreme ce am obținut autorizație de construire și ATR-ul înainte de 19 decembrie, iar asta nu mă va scuti de la despăgubirea vecinilor. Așa că, voi mai aștepta puțin înainte de a mă racorda. O altă veste oarecum bună e că o parte din banii plătiți pentru despăgubire îi voi recupera de la cei care se vor racorda la rețeaua de pe strada mea, în următorii 10 ani.

Update: după 2 săptămâni de la emiterea ATR-ului am primit e la Enel, prin poștă clasică, o copie după ATR plus o scrisoare în care mi se explică care sunt pașii de urmat în caz că aleg oferta propusă.

Pasul 20: după alte 30 de zile am primit același ATR, în format electronic, cu marginile complete, dar tot fără anexe și cu răspunsul că încadrarea într-un plan de situație e doar !!!orientativă!!! și că racordul se va face fizic la limita proprietății mele. The End.

În fine… Partea și mai interesantă sunt costurile. Branșamentul propriu zis – adică săpat o groapă în drum, tras cablu jumătate de metru până la gard și montarea cutiei cu contor, costa 4622 lei (plus niște costuri suplimentare de tipul soclu de ciment repararea drumului (daca e cazul) etc.). La asta se adaugă și despăgubirea vecinilor în valoare de 8361 lei, de unde reiese că pe mamutul Enel îl doare fix în pix în a investi în mărirea rețelei și o face pe spinarea oamenilor. Dacă nu aveam un vecin cu terenul situat la celălalt capăt al străzii (unii îl consideră curajos, alții nebun),  care a tras curent, în zona, de capul lui, nimeni de pe strada unde am terenul nu ar fi avut acum curent. Poate nici nu s-ar fi dezvoltat la nivelul la care este acum (oamenii cumpăra terenuri cu utilități iar curentul electric este una aproape vitală – vezi mai multe despre asta aici).

Vestea bună este aceea că în 2020 a fost adoptată Legea nr. 290/2020, care prevede printre altele că:

recuperarea costurilor de racordare, inclusiv proiectare, se realizează cu amortizare accelerată într-o perioadă de 5 ani, prin tarifele de distribuție, în conformitate cu reglementările Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei”

Legea a intrat în vigoare la 19 decembrie 2020, dar pentru punerea ei în aplicare ANRE trebuie să emită niște norme… iar asta mai durează. În lipsa acestora nu știu dacă eu mă voi încadra sau nu, de vreme ce am obținut autorizație de construire și ATR-ul înainte de 19 decembrie, iar asta nu mă va scuti de la despăgubirea vecinilor. Așa că, voi mai aștepta puțin înainte de a mă racorda. O altă veste oarecum bună e că o parte din banii plătiți pentru despăgubire îi voi recupera de la cei care se vor racorda la rețeaua de pe strada mea, în următorii 10 ani.

Update: după 2 săptămâni de la emiterea ATR-ului am primit e la Enel, prin poștă clasică, o copie după ATR plus o scrisoare în care mi se explică care sunt pașii de urmat în caz că aleg oferta propusă.

3 comentarii la „Avizul Tehnic de Racordare la rețeaua electrică”

    • Nu încă. Au apărut între timp alte priorități. Oricum am la dispoziție 1 an ca ATR-ul să expire și 2-3 ani ca Autorizația să nu mai fie nici ea valabilă.

      Răspunde
  1. Buna ziua,

    Imi puteti spune va rog, pentru punctele 4 si 5 din documentatia depusa pentru ATR cu cine ati colaborat?

    Multumesc,

    Răspunde

Lasă un comentariu