Mă simt acasă printre copaci ~ Tolkien
Gard

Avizul pentru energie electrică

Odată cu liberalizarea pieței energiei electrice, în zona în care se află terenul meu există mai mulți furnizori de , însă când vine vorba de rețea și de avize tot cu -ul discuți.

Spre deosebire de cei de la gaze, Enel-ul are informații detaliate pe website, privind obținerea avizelor. De acolo am aflat că cererile pentru avize se pot depune în oricare dintre punctele lor de plată (mai mari) și că actele necesare ar fi următoarele:

  • Cerere pentru obținere de Amplasament;
  • Actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosință asupra terenului, în copie.
  • Actul de identitate, în copie;
  • Certificatul de urbanism, în copie;
  • Plan de încadrare în teritoriu, în copie, la scară, în două exemplare, vizat de către emitentul certificatului, anexă la certificatul de urbanism;
  • Plan de situație, la scară, în două exemplare, cu amplasarea obiectivelor investiției, vizat de către emitentul certificatului, anexă la certificatul de urbanism;

Cu dosarul făcut de firma de arhitectură, m-am prezentat la un Punct Enel, aproape de casă, unde am descoperit un paznic foarte zelos care făcea ordine printre pensionarii (de vârsta lui), ce populau incinta.

Nimerisem într-o perioada în care Enel tocmai schimbase software-ul de facturare și cohorte întregi de pensionari nemulțumiți năvăliseră la Puntele Enel pentru aflarea indexului sau pentru obținerea facturilor (care întârziaseră o lună). În contextul tragico-comic de acolo am așteptat mult și bine să îmi vina rândul și întru-un final am ajuns în fața unei funcționare vizibil stresată de hărmălaia din jur. Cât am stat eu la rând s-a ridicat de câteva ori a țipat la paznicul zelos, să facă liniște în sală.

Mi-a analizat dosarul și apoi brusc s-a uitat la mine cu o privire plină de uimire:

— Auuuu! A-ți selectat că nu aveți nevoie de… (obiectivul nu necesită alimentarea cu energie electrică)

— Păi nu vreau!

— Pai cum nu vreți, nu e pentru o autorizație de construcție?

— Ba da, da’ nu pentru casă, pentru un gard.

— Aaaa!…, exclamă ea și mai verifică odată dosarul.

Apoi, mi-a făcut o factură pentru Taxa pentru Aviz de Amplasament, în valoare de 113,05 lei și mi-a notat pe un colț al cererii, numărul de telefon cu creionul, pentru a mă suna ea/ei, când e gata.

După vreo trei zile am fost sunat de un domn de la Enel care mi-a cerut indicații legate de localizarea terenului. Făcea parte din echipa care fusese trimisă pe teren să verifice pe unde le trece cablul față de teren. Eram surprins de cât de repede se mișcaseră.

Apoi stai și așteaptă telefonul și așteaptă, și tot așteaptă. Trecuseră deja două săptămâni și când am văzut ca nu primeam niciun semn am încercat să sun la Punctul Enel la care am depus cererea. Dar de unde? Misiune imposibilă! Punctele Enel, nu pot fi contactate direct, așa că în primă fază am stat la taclale cu un operator, care în lipsa unor informații concrete, mi-a oferit ca explicație un calcul complicat al timpului scurs de la plata facturii, până la echipa de pe teren, care făcea parte din alt departament și transmisul constatării lor prin poștă înapoi la Punctul Enel. Conform calculului eram în grafic și până la sfârșitul săptămânii ar fi trebuit să primesc telefonul fermecat.

Evident că nu l-am primit. Am mai vorbit cu un alt operator peste o altă săptămână care și el își dădea cu părerea, ne având acces direct la stadiul cererii mele, după care m-am hotărât să-mi mișc fizicul până la Enel.

La Punctul Enel am fost repartizat la coada nemulțumiților, unde, un puști avea mizerabila sarcină de a rezolva nemulțumirile cohortelor de pensionari (de data asta mai mici). Când mi-a venit rândul, m-a întrebat dacă am fost sunat. I-am spus că nu și că bănuiesc că e o problema cu asta. Mi-a zis să aștept și a plecat într-o altă cameră după ce și-a notat numărul de înregistrare al cererii mele. S-a întors după vreo 10 minute triumfător. Îl găsise!

L-am luat. Era favorabil. Iar pe cerere am putut observa că numărului meu de telefon, scris cu creionul, îi lipsea o cifră.

Avizul era gata de mult, poate că un funcționar încercase să mă sune la numărul greșit, însă stau și mă întreb, oare, dacă suni la un număr fără o cifră și robotul de la compania de telefonie îți spune că numărul de telefon e incorect/inexistent, n-ar trebui să trimiți măcar un e-mail (aveam pe cerere trecută și adresa de e-mail), sau să cauți în baza de date a abonaților (sunt abonat Enel de 10 ani, pentru o altă adresă) unde numărul era corect?… Oare m-ar mai fi sunat cineva dacă nu mergeam eu peste ei? Și după cât timp?

Spune-ți părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: