Victor Vasnetsov Knight At The Crossroads
CategoriesInterviu

ADN-ul românilor, la control. Ce secrete din trecut ne arată studiile genetice

Așa se numește ediția emisiunii DIN|interior din data de 13.07.2014, la care am fost protagonist. DIN|interior este o emisiune cultural-educativă sub marca Digi24 HD prezentată de Laurențiu Rădulescu, care are loc în fiecare duminică la 22:30.

Îi mulțumesc pe această cale, pentru interesul acordat acestui subiect și profesionalismului de care a dat dovadă pe tot parcursul colectării datelor, creierul din spatele reportajului – Andrei Udișteanu.

Reportajul și-a propus sa răspundă la întrebări precum – „Cine suntem, de fapt, la origini? Cum au migrat populațiile umane care au fost prezente și pe teritoriul României de astăzi? Cât de bine este, până la urmă, reflectată istoria învățată la scoală în rezultatele ADN?” și începe astfel:

În prezent, istoria se îmbină cu genetica. Informații despre civilizații dispărute se ascund în ADN-ul oamenilor de astăzi. Un studiu lansat în urmă cu un an ar putea dezvălui tipare genetice vechi de mii de ani. Ne-ar putea arăta urme ale populațiilor care au contribuit la bagajul nostru genetic.

Citiți/vizionați întreg reportajul mai jos sau aici.

Cine suntem, de fapt, la origini? Cum au migrat populațiile umane care au fost prezente și pe teritoriul României de astăzi? Cât de bine este, până la urmă, reflectată istoria învățată la școală în rezultatele ADN? Sunt întrebări pe care și le pun, de câțiva ani, câțiva geneticieni români.

În prezent, istoria se îmbină cu genetica. Informații despre civilizații dispărute se ascund în ADN-ul oamenilor de astăzi. Un studiu lansat în urmă cu un an ar putea dezvălui tipare genetice vechi de mii de ani. Ne-ar putea arăta urme ale populațiilor care au contribuit la bagajul nostru genetic.

Cum se citește ADN-ul unui popor

Pe scurt, testele pentru aflarea originilor unor grupuri etnice se numesc studii ADN populaționale. Studiile populaționale considerate relevante științific implică recoltarea de probe de la cel puțin 200 de persoane.

„Un studiu populațional începe în primul rând prin selectarea populației pe care vrei să ți-o analizezi. (…) Vreau să analizez 400 de oameni, îi împart la 40 de județe. (…) Ulterior probele de salivă, de mucoasă, de sânge, de țesut sunt aduse la laborator, extras ADN-ul și ulterior se fac analizele respective”, explică procedura Mihai Toma, cercetător în cadrul Catedrei de Genetică, Facultatea de Biologie, din cadrul Universității din București.

Luis Popa, specialist în genetică umană și, în prezent, director-adjunct al Muzeului Național de Istorie „Grigore Antipa”, a fost, în urmă cu câțiva ani, beneficiarul unei burse în Italia, unde a participat la studii populaționale. Acesta a explicat pentru emisiunea „Din|interior” că astfel de studii nu duc neapărat la explicații legate de strămoși din secole mai recente, cum ar fi dacii și romanii din lecțiile de istorie. Ci la populații mult mai vechi, unele chiar și de zeci de mii de ani, ce și-au lăsat „amprenta” genetică în ADN-ul românilor de azi.

„Un test ADN populațional arată structura genetică a populației ne arată cum se compară structura genetică a populației de aici cu cea a unei populații de acolo, cât de asemănătoare sunt. La nivel genetic suntem cumva înrudiți toți, dar ceea ce se numește astăzi slav sau latin sunt termeni care au o origine relativ recentă. Astea sunt chestii care s-au întâmplat acum 1.000 de ani. În timp ce testele acestea genetice se referă la momente în timp mult mai îndepărtate, atunci când a fost colonizată Europa. Vorbim de oamenii preistorici. Nu are nicio legătură cu actuala configurație politică a Europei sau ceva de genul acesta. Studiile au valoare științifică pentru a înțelege cum anume au evoluat populațiile umane, cum anume a fost colonizat actualul teritoriu al Europei, după cum aceeași întrebare se pune „Cum a fost colonizată lumea?”, spune Luis Popa.

Un studiu pe 400 de români

Unele lecții de istorie s-ar putea schimba în funcție de cercetările care se derulează chiar în laboratoare genetice aflate la București. Florin Stanciu este genetician și face parte dintr-un grup extrem de restrâns de cercetători care privesc istoria „la microscop”: în prezent, studiază ADN-ul mitocondrial al românilor (ce ține de genele moștenite pe linie maternă), într-un proiect comandat de cercetătorii italieni de la Universitatea din Ancona. Este cel mai mare test pe ADN mitocondrial derulat pe români, de până acum.

„Vrem să aflăm care este structura populației românești pe linie maternă. (…) Ar reflecta cumva populația locală și, evident, răspunsul la ceea ce suntem noi ca români, ce reprezintă, care este constituția populației de pe teritoriul României”, spune Florin Stanciu.

Italienii cercetează genetica imigranților din peninsulă. Timp de câteva luni, geneticianul român a recoltat ADN de la 400 de persoane din toată țara. Pentru a aduna voluntari, a popularizat demersul printr-un articol de ziar. A fost surprins de reacția oamenilor.

„Făcându-l public, mediatizându-l, am descoperit foarte mulți oameni atrași de acest domeniu. În momentul de față avem trei loturi analizate, din patru. Ele sunt, trec prin procese specifice de laborator(…) facem niște analize statistice la nivelul întregii populații, în care haplogrupuri sunt dominante, prin haplogrup însemnând familii de ADN mitocondrial – pe teritoriul României după care le vom putea compara cu populațiile din jur, cu ceea ce s-a mai publicat în publicațiile de specialitate și o să avem, practic, o idee de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă populația românească din perspectiva acestei linii”, explică geneticianul.

Concret, studiul ar putea arăta ce populații se aflau pe teritoriul de astăzi al României, în urmăm cu mii de ani, chiar dinainte de daci sau romani. Rezultatele pot indica inclusiv primele migrații umane, din Africa spre Europa. Concluziile vor fi publicate în toamna acestui an. Ce informații se cunosc însă până acum? „Nu există diferențieri, eu știu, etnice sau de altă natură, însemnate, care să ne facă să fim o populație distinctă față de alți europeni. Genetica demontează orice segregare populațională pe etnii şamd”, spune Stanciu.

Voluntari la un studiu de bază

Românii care au participat voluntar la studiu încă mai așteaptă rezultatele. O parte le-au primit, însă. Unii s-au înscris pentru că sunt pasionați de știință. Alții din curiozitate față de trecutul familiilor lor. Tina Petroiu și Elena Perieteanu nu se cunosc, însă amândouă au crezut că este o idee bună să participe. Ambele au primit rezultatul testului ADN.

„Pe mine nu mă interesau originile, ci doar participarea la un proiect științific și să înțeleg cam ce înseamnă aceste modificări genetice și cum am evoluat noi ca oameni. Cam asta a fost ideea participării mele. Acum știu că în următorii ani voi sta cu ochii pe toate studiile, pentru că sunt sigură că vor continua, se vor descoperi din ce în ce mai multe ramuri pe fiecare haplogrup și o să fie interesant de văzut cam cum sunt statisticile. Cam cum suntem noi”, spune Elena Perieteanu.

Tina Petroiu adaugă însă că rezultatul studiului i-a confirmat unele glume făcute de colegii de muncă. „Îmi tot spun că am trăsături de rusoaică. Se pare că ADN-ul meu face parte din același grup al Romanovilor, din care au făcut parte și Romanovii. Eu dintotdeauna am considerat că sunt o rasă europeană, uitați-vă la fața mea, am eu trăsături de rusoaică? Dar asta m-a determinat, m-a convins ca în concediu acum să-mi petrec o foarte mare parte la Târgoviște, de unde sunt. Ieri fiind la părinți în vizită chiar am întrebat-o pe mama „Pe unde a umblat străbunica?”. Am să fac niște cercetări ca să-mi aflu și eu originile”, glumește Tina Petroiu.

Și Enache Pope, un pensionar care locuiește în București, și-a pus ADN-ul la dispoziția științei. El însă încă mai așteaptă să vadă ce „scrie” în genele sale. Este pasionat de tot ce înseamnă Italia. Pentru el, dovada supremă că suntem urmașii Romei este existența Columnei lui Traian. Indiferent de ce va afla că scrie în ADN-ul studiat acum în Italia, el crede tot în latinitatea poporului român. „Nu văd cum ar putea să schimbe formarea poporului român… Nimeni nu poate! Ceea ce a intervenit în modificare genomului respectiv, asta e altceva. Dar faptul că avem columnă, că avem monumentul din Dobrogea. La urma urmelor ești ceea ce ești și nu văd de ce să spună cineva ce ești! Limba noastră deja este o probă, un element de latinitate”, este convins Enache Pope.

Românii și originile slave

Geneticianul Florin Stanciu nu este la primul studiu legat de populația României. În lucrarea sa de doctorat a făcut o analiză ADN populațională, bazată pe probele genetice a 9.000 de persoane. A studiat ce s-a transmis, pe cale paternă în populație. A descoperit un tipar genetic mai degrabă predominant slav, pe lângă genele latine.

„Suntem naționaliști pentru că alegem să fim naționaliști. Din perspectivă genetică suntem un amestec. Și până la urmă este o etichetare subiectivă a fi sau a nu fi naționalist pe un teritoriu pe care se umblă, se circulă liber. Există un studiu anterior făcut pe un lot de 9.000 și ceva de persoane, care a constat în ADN nuclear și care a reflectat că populația umană de pe teritoriul României este un amestec de influențe. Între care slave, turcice, latine, grecești şamd. Reiese faptul că, în momentul de față există un amestec extraordinar pe teritoriul României, dar, în trecut, din perspectivă genetică, există urmele migrației slavilor pe teritoriul României. S-au impregnat, s-a cantonat cumva acea migrație de la nord la sud”, spune Florin Stanciu.

„Originile trebuie să le aflăm!”

Există mai mulți specialiști români intrigați de ce este scris în ADN-ul populației. Cercetătorii unui laborator de genetică din București și-au propus să afle și ei, pe cont propriu, din ce sunt românii „făcuți”. Deși nu au ajuns la vreun rezultat final, geneticienii sunt de părere că studiul lor, început în anul 2012, ar putea schimba istoria. „Originile trebuie să le aflăm! E în interesul fiecărei națiuni. Până la urmă și a fiecărui cetățean să-și afle originea!”, crede Lorand Savu, genetician la Genetic Lab.

„Acum doi ani am început acest proiect. Și a fost cumva o ambiție personală, pentru că sunt multe lucruri nelămurite, se vehiculează tot felul de teorii și am zis să încercăm cumva să facem lumină, nefiind absolut neinfluențați de absolut nimeni. Avem, să spun, niște date preliminare, pe care nu le publicăm… Pentru că precizia acestor analize crește odată creșterea numărului de markeri pe care îi folosim aici. Și atunci am preferat să mai așteptăm un pic și să punem la punct protocoalele de lucru, astfel încât să ne apropie de realitate. Aș vrea să fac o mică analogie: orice populație e ca un cocktail și la bar se pun straturi, straturi, straturi de diverse băuturi. Noi încercăm să găsim primul strat. Acuma dacă cumva mai mult de jumătate este vodcă nu poți să tragi concluzia că primul strat a fost vodcă. Și atunci trebuie un pic mai multă atenție. Ne-ar place să credem că avem o origine mai specială, dar, repet, nu trebuie să fim influențați de ceea ce ne-ar place nouă să fim şi ceea ce este în realitate. Din nefericire sau din fericire populația românească este un amestec extrem de complex, din punct de vedere genetic. Noi am fost poarta Apusului și pe aici au trecut valuri și valuri de populații care mai de care mai diferite”, e de părere specialistul.

Ce cred istoricii

Istoricii și arheologii nu sunt deloc surprinși că probele ADN recoltate de geneticianul Florin Stanciu arată că avem, printre altele, o puternică influență slavă. „Există o mai veche dispută despre ponderea anumitor elemente în etnogeneza poporului român. De obicei, lumea se gândește mai întâi la limbă, la alte domenii ale culturii și abia mai târziu la domeniul greu de priceput pentru un om obișnuit al ponderii biologice al unui elemente sau altul în ființa poporului român”, spune prof. dr. Mircea Babeș, arheolog.

„E inerent că populația României – și lucrul acesta se reflectă în limbă – a reprezentat de-a lungul ultimilor 2000 de ani un melanj, un mixaj din mai multe populații. Fondul sigur că a fost daco-roman, dar ulterior și-au adus contribuția toate popoarele care au trecut peste noi, mai ales în prima mie de ani”, explică și istoricul Dan Falcan.

Etapele propagandei

Dincolo de ADN, formarea poporului român a fost, de-a lungul istoriei, subiect de propagandă pură și victimă a politizării excesive. Românii au fost, în diferite perioade, când doar urmașii Romei, când doar ai dacilor, când ai slavilor, după cum au dictat vremurile, arată specialiștii consultați de reporterii emisiunii „Din interior”.

„A existat o etapă – prima etapă a istoriografiei românești, secolul XVII, XVIII, XIX, când accentul a căzut foarte puternic, aproape exclusiv pe elementul latin. Era aproape patriotic, naționalist să spui că noi, românii, suntem urmașii latinilor. Pe măsură ce s-a edificat statul nostru național, lucrurile au început să se mai echilibreze. A fost pus în evidență elementul dac”, spune Dan Falcan.

Profesorul Mircea Babeș aduce în discuție „cazul lui Neculai Densuşianu”, autorul cărții Dacia preistorică, volum apărut după moartea acestuia. „Într-o anumită fază a vieții lui a căzut și el în ispita aceasta de a dovedi în chip patriotic, dacă vreți, că noi suntem numai urmașii dacilor, „cei de acasă”, cei de aici, nu și ai romanilor. Și mergând mai departe cu exagerările a ajuns la a stabili că Dacia este un fel de buric al lumii, unde este înmagazinată toată înțelepciunea omenirii, toată mitologia, toată literatura s-a născut aici. În perioada interbelică, exagerarea dacismului a mai apărut pe buzele unor scriitori, unor autori de sorginte legionară”, spune prof. dr. Mircea Babeș.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, sovieticii au profitat de urmele lăsate de slavi pe teritoriul României. Justificau astfel „înfrățirea” cu Moscova. „Din fericire, cumva, chiar la începutul anilor 60, pe măsură ce autoritățile de la București și Gheorghe Gheorghiu-Dej au găsit cu cale să se îndepărteze de linia Moscove, să anuleze sovietizarea, rusificarea istoriei naționale și să o înlocuiască cu teoria tradițională”, arată arheologul.

„Ceaușescu se considera urmașul lui Burebista”

Sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu au fost aduse in prim-plan originile daco-romane. Mai mult, în unele cercuri se vorbea doar de prezența dacilor în acest spațiu. „Nicolae Ceaușescu se considera urmașul într-o linie directă a lui Dromichete, Burebista, Decebal, mă rog, Mihai Viteazu, toată pleiada de mari conducători ai românilor”, explică istoricul Dan Falcan.

„În programul Partidului Comunist din 1975 se punea accentul pe conviețuirea daco-romană, pe etnogeneză, deci, daci cu romani, mai puțin slavi. Într-o anumită perioadă în timpul lui Ceaușescu, mai ales după 1976 a prins având teoria aceasta tracomană, a dacismului. Noi nu mai eram romani, eram daci, dar nu eram doar daci. Eram într-un fel proto-latini, de la noi plecaseră latinii spre Italia și de fapt noi eram locul de origine a tuturor popoarelor europene. Dintr-o dată deveneam mult mai importanți. De fapt, romanii deveneau urmașii noștri, nu noi urmașii romanilor. Această teorie persistă până în zilele noastre, din păcate lipsită de argumente”.

Genetica, doar unul dintre „ingredientele” unui popor

După tot acest trecut tumultuos, pot studiile genetice populaționale să aducă dovezi noi pe care istoricii să-și sprijine teoriile? Aceștia cred că nu doar biologia contează în „nașterea” unui popor.

„Nu este deloc obligatoriu ca răspunsul pe care îl dă biologia, genetica, să spunem, să coincidă cu cel pe care îl dă istoria culturală, lingvistica sau arheologia. Ele, de fapt, privesc alte lucruri, chiar dacă la mijloc sunt, să spunem, geții și dacii, străromânii, românii”, spune prof. dr. Mircea Babeș.

Nu este doar o problemă românească. Studiile ADN populaționale au devenit o preocupare constantă în majoritatea marilor universități ale lumii. La Oxford, în Anglia, de exemplu, cercetătorii au dezvoltat o hartă ADN a lumii care arată ce populații s-au amestecat, în perioada marilor migrații.

„Există deja laboratoare în lume care au inițiat deja anumite proiecte de corelare a celor două tipuri, trei, să zicem, importante de date. Unul dintre ele este un laborator de la Universitatea Oxford, care au și publicat de altfel în februarie 2014 un studiu semnificativ: o hartă de corelare a principalelor 100 de evenimente istorice din ultimii 4.000 de ani, corelată cu harta de profil genetic al populațiilor. Au reușit să coreleze profiluri genetice care să confirme migrațiile populațiilor arabe sau migrații ale populațiilor din zone mediteraneene, din zona Asiei Mici, este chiar foarte interesant. Datele genetice n-au cum să infirme datele istorice”, spune prof.dr. Ileana Stoica, șef Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din București.

Medicina viitorului, adevărata miză

Miza testelor populaționale este însă mai degrabă una medicală, decât istorică. În prezent, se lucrează la identificarea unor gene care pot indica anumite boli. Se conturează un scenariu de film SF: orice om și-ar putea schimba stilul de viață, în funcție de ce îi este scris în ADN. Astfel de cercetări au loc și în România.

„Încercăm să găsim anumite variante genetice, care pot să confere risc de producere ale anumitor boli umane. Scopul este de a îmbunătății metodele de prevenție, dacă se poate pentru boli care au un impact major asupra persoanei și a familiei, scopul este de realizare a unor teste genetice prenatale. Cele mai multe afecțiuni sunt cauzate de interacțiunea dintre factorii genetici și factorii de mediu. Nu se poate spune că există în România o boală specifică populației din România, o boală tipică populației din România, pe care să nu o mai găsim într-o altă populație”, arată Dănuţ Cimponeriu, cercetător la Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din București.

„Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, în următorii ani, va avea un cip”, este de părere Alexandru Ecovoiu, lector în cadrul aceleiași instituții. Acolo va fi secvența genomului fiecăruia dintre noi, genotipul. Se uită bioinformaticianul, găsește ce mutații sunt, îi spune medicului, medicul știe în ce poziție te afli.

Teste ADN, în manuale de istorie?

Pe planul istoric, genetica ne-ar putea da răspunsuri la întrebări fundamentale. Este însă pregătită România să afle adevărul ascuns în ADN?

„Lucrurile se vor schimba, fără îndoială! N-au cum să nu se schimbe dacă tu vii și demonstrezi că de fapt tu nu ești dac, ci ești un precursor al dacilor și dacii au fost, de fapt, un popor migrator! Limba fără îndoială că are rolul formator, dar nu poți să ascunzi aspectele genetice. Și aici este un amestec extrem de complex. Așa am ajuns să fim, românii, o nație cu totul și cu totul specială și lingvistic, dar și genetic!”, crede geneticianul Lorand Savu.

„Nu știu cât de pregătiți suntem pentru asta”, adaugă însă Alexandru Ecovoiu. „După ce afli datele, le pui cap la cap – cine face treaba asta? Genetician, biochimist și le pun la dispoziția altuia. Cui? Istoricilor! O să le vadă, o să facă ochii mari. Politicienii, preoții o să facă ochii mari!”.

Istoricii consultați de reporterii emisiunii „Din interior” sunt însă de părere că studiile ADN pe poporul român nu ar trebui trecute cu vederea fără o dezbatere.

„Istoria întotdeauna se îmbogățește. Nu văd ce ar fi rău ca aceste cercetări de paleogenetică să intre, să fie supuse dezbaterii publice, să fie băgate în manualele de istorie. Întotdeauna vor fi supărați, dar întotdeauna se trece peste lucrurile acestea și important e adevărul istoric, să fie cât mai aproape de ceea ce s-a întâmplat în realitate în urmă cu sute de ani”, încheie istoricul Dan Falcan.

Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Reportaj/DIN+interior+ADN-ul+romanilor+la+control+Ce+secrete+din+trecut+n

Last Updated on 15.03.2022 by Mugo

Lasă un comentariu