În lumea SF-ului există această idee interesantă că în viitorul îndepărtat vom putea coloniza spațiul cu ajutorul clonelor umane. Datorită distanțelor foarte mari dintre stele, călătoria cu ajutorul sistemelor de propulsie actuale ar dura foarte mult și atunci clonarea sau biosinteza ar fi soluții alternative la problema călătoriilor spațiale. Odată cu avansul tehnologic ideea a căpătat diferite nuanțe. Între toate, una plauzibilă din punct de vedere al cunoștințelor științifice actuale ar fi aceea de a trimite roboți care să cloneze/biosintetizeze oameni, odată ce au ajuns pe o nouă planetă care poate susține viața de tip terestru. Copii ale genomurilor umane de interes, stocate în memoria roboților ar fi decodificate și traduse în materie organică, obținând-se în final replici ale unor oameni care au trăit cândva pe Pământ sau variante noi ameliorate/îmbunătățite prin intervenție asupra genomurilor inițiale.
Avem în comun cu ucrainenii mai multe decât își pot imagina unii…
În perioada 2008-2016 am făcut mai multe studii privind componența genetică actuală a populației de pe teritoriul României. Rezultatele au fost publicate sub forma unor articole științifice, în reviste de specialitate. Am folosit cel mai mare lot populațional disponibil la acea oră, pentru asemenea studii (neegalat până în ziua de azi), care se situa undeva la 10.000 de persoane. Am folosit instrumente genetice populaționale folosite în genetica forensică și genealogie: ADN nuclear (markeri STR autozomali), ADN nuclear al cromozomului Y (markeri STR heterozomali), ADN al cromozomului mitocondrial (markeri SNP mtDNA).
Despre arheologii amatori și detectoarele de metale
Urmăresc de câteva luni activitatea unor grupuri de profil de pe o rețea de socializare și găsesc fascinant cum autoritățile încearcă să controleze un fenomen generat de evoluția tehnologiei.
Nu știu cum se face dar autoritățile noastre sunt mereu surprinse de avântul tehnologic ale altor state și de importul necontrolat de tehnologie care le dă mari bătăi de cap aleșilor noștri (care sunt orice dar numai proactivi nu) și de multe ori iau măsuri împotriva tendințelor în loc să profite de pe urma lor…
Memele înaintea Erei Internetului (memele copilăriei noastre)
După Dawkins R, mema este unitatea de informație culturală moștenită, utilizată și transmisă de individ. După Dennett D, mema este o unitate de cunoaștere, iar după Brodie R, este o unitate de informație care se poate transmite prin comunicare și care influențează comportamentul uman (un virus al minții).
Solving the first murder case in Romania using Familial Searching
F. Stanciu, E. Dragomir, T. Bratu. Rom J Leg Med29(3)295-298(2021)
Abstract:
The DNA of each of us is made from parts of our biological family: we share half of our autosomal DNA with our fathers, mothers, sons and daughters; we share a quarter of our autosomal DNA with our grandfathers, grandmothers, nephews and nieces; we share a variable proportion of autosomal DNA with our brothers and sisters; we share the same Y chromosome with our paternal lineage, if we are men, or we share the same mitochondrial DNA with our maternal lineage, if we are women. Those are our close kinship ties, but at some level all humans are related to each other. These biological rules allow today forensic specialists to find the author of an unidentified DNA profile based on its relatives DNA. This article presents, on short, the story of the first murder case solved in Romania using Familial searching and CODIS.
Keywords: forensic DNA databases, routine searching, familial searching, CODIS, National Judicial Genetic Data System